Desezonarea reproductiei caprinelor fara tratamente hormonale

In Franta, livrarea laptelui cãtre unitãtile procesatoare are loc numai în perioada primãvarã-varã, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urmã însã au nevoie de materie primã (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitãtii lor si pãstrarea fortei de muncã fapt pentru care sunt dispusi sã ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon, care sã-i stimuleze pe producãtori. La rândul lor, crescãtorii de capre sunt obligati sã producã lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea strictã, naturalã a reproductiei caprinelor, care au sezonul de montã toamna. Rezolvarea problemei constã în desezonarea reproductiei. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar existã si o metodã care nu foloseste aport hormonal . Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adãpostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. Ce legãturã existã între luminã si reproductia la capre si tapi? Referitor la capre, s-a constat cã activitatea lor sexualã demareazã când începe scãderea duratei zilei luminã, adicã din iulie si se continuã din ce în ce mai intens odatã cu descresterea duratei zilelor. Cele douã curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si cãldurilor la capre evolueazã în sens invers, cãldurile caprelor demarând când fotoperioada diminueazã toamna dupã zilele lungi din timpul verii; activitatea sexualã se întrerupe când incepe cresterea vertiginoasã a zilei luminã, adicã primãvara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexualã are evolutie inversã fatã de durata zilei, tapii având un libidou crescut si o productie maximã spermaticã de bunã calitate toamna pânã la începutul sau chiar în mijocul iernii. Cauza este secretia de melatoninã, hormonul care stimuleazã activitatea sexualã la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea. Melatonina provine din transformarea enzimaticã a aminoacidului triptofan ,se gãseste în sânge si alte tesuturi sau fluide , inclusiv în lapte, fiind degradatã în ficat si rinichi. Desi secretia ei are loc numai noaptea, eliberarea ei în sânge este intermitentã cu un vârf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6, nivelul ei în sânge variind între 50-150 pg/ml. În cursul anului, primãvara când noptile sunt scurte secretia de melatoninã este scãzutã, iar toamna cantitatea de melatoninã circulantã în sânge este mare durata secretiei fiind mai lungã ca si durata noptilor, fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulatã la maxim. O metodã de stimulare a reproductiei primãvara este tocmai suplimentarea cantitãtii de melatoninã prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea biologicã a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodicã (luminã sau obscuritate) este captatã de ochi prin retinã, transmisã pe cale nervoasã pânã la glanda pinealã (epifizã) care secretã hormonul melatoninã. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatoninã secretatã functie de lungimea noptii, influenteazã elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH. Bazat pe acestã constatare stiintificã, protocolul de desezonare a reproductiei prin luminã-întuneric, are urmãtoarele etape: 1. Simularea zilelor lungi; zi lungã fiind consideratã cea cu mai mult de 12 ore luminã. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturalã de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore. Pânã în 15 mai se actioneazã cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat cã în cursul unei zile (24 ore) existã o perioadã la care animalele sunt sensibile la luminã, numitã fazã fotosensibilã situatã la 16-17 ore dupã rãsãrit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima fractie luminoasã (fles) de aproximativ 3 ore este un rãsãrit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pânã la orele 8-9 când lumina naturalã devine destul de puternicã. A doua fractie luminoasã (fles) începe la 16 ore dupã prima, în acest caz la orele 21-22 si dureazã 2 ore. Aceastã simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ienuarie, februarie). Între cele douã flesuri luminoase caprele pot sta la luminã sau obsuritate, neavând nici o consecintã asupra animalului. 2. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurtã implicã o perioadã de luminã de mai putin de 12 ore din 24. Cea mai scurtã zi este la solstitiul de iarnã pe 22 decembrie cu 8 ore de luminã din 24; se poate considera cã între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificialã practicã a perioadei de zi scurtã implicã 2 variante: a) dacã tratamentul luminos se terminã înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pânã la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adãpost sau afarã la luminã naturalã care pânã pe 15 martie este de zi scurtã. b) dacã s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungã mai târziu si se terminã dupã 15 martie atunci este necesarã simularea artificialã a zilelor scurte prin crearea obscuritãtii adãpostului, nelãsând caprele sã stea în luminã decât 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeazã prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sã aibã loc între 7-16 sau 8-17, în rest adãpostul rãmâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Dacã se respectã programul alternantei luminã-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pãsune în periada de luminã. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplicã si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Tapii trebuie tinuti în boxã separatã dar în acelasi adãpost cu caprele, intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul. Dupã terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfârsitul lunii mai începutul lunii iunie, cuspermã congelatã sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupã 21 de zile de la prima montã. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de spermã în vederea refrigerãrii sau congelãrii. Aplicând si respectând strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism, caprele vor fãta la sfârsitul lui octombrie- începutul lui noiembrie. Alimentând artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începând din 15 noiembrie. Nu toate caprele vor rãspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fãta toamna; de aceea se va împãrti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fãta primãvara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fãta în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie). Animalele rezultate în urma încrucisãrii beneficiazã de un potential genetic superior rasei locale. În conditii de mediu favorabil, încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sã se tinã cont de faptul cã nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul cã pot exista si corelatii negative între caractere. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui existã o corelatie negativã SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte); SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie, dupa performantele obtinute de produsii lor. SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori, dupa performantele pe care le-au avut parintii lor; INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezintã înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând, generatie dupã ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). Se considerã cã absorbtia a fost realizatã dupã patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%). Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter constã în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Când asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A localã, se cheamã cã s-a efectuat o încrucisare de întoarcere. INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIE Încrucisare simplã sau de primã generatie (hibridare). Se efectueazã doar o singurã datã. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa localã A si rasa amelioratoare B. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE