Monta naturala in fermele de capre

Pregãtirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPII - trebuie sã fie în stare de întretinere foarte bunã, realizatã în urma unei alimentãri suplimentatã cantitativ si calitativ cu douã luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de montã apetitul lor sexual (libidoul) se diminueazã. Este necesarã o examinare prealabilã a testiculelor prin palpare de cãtre un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea cãldurilor la capre, dupã ce sunt castrati sau prevãzuti cu un sort abdominal (tapi încercãtori) CAPRELE. Existã o corelatie înte greutatea corporalã si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporarã înainte de montã dã rezultate bune. IEDUTELE trebuie sã aibã 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivã) pentru a fi date la montã, altfel cresterea lor este curmtã si întreaga viatã a caprelor este compromisã. Înainte cu trei sãptãmîni de începerea campaniei de reproductie este bine sã se procedeze la o deparazitare a animalelor si sã li se administreze un aport de vitamine A, D3, E. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinatã de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioadã-durata zilei, de asemenea si alimentatia, temperatura, factori sociali). Sezonul sexual al caprelor în zona noastrã este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi). Durata normalã a ciclului sexual la caprã de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupã debutul estrului. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (cãlduri) nu se produce decât în sezonul sexual. DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modificã la intrarea în cãlduri: devin nervoase, se agitã, behãie, îsi miscã frecvent coda, vulva se congestioneazã si se observã o scurgere de mucus, încalecã alte capre si acceptã sã fie încãlecate, apetitul alimentar scade, se imobilizeazã într-o posturã caracteristicã. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai bunã metodã de detectare a caprelor în cãlduri cu conditia ca ele sã fie imediat însemnate. Tipuri de montã naturalã Metoda liberã, fãrã control este cea mai rãspânditã si constã în mentinerea în permanentã în turma de capre a unui numãr de tapi, i se mai spune si metoda „în harem”. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comodã pentru crescãtori. Numãrul inconvenientelor este mai mare: -dacã în turmã sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar dacã sunt subponderale, (nu au 50-60% din greutatea de adultã) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual; -sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteazã propriile fiice, mamã); -imposibilitatea realizãrii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate; -nu se va sti data montelor si deci, nici a fãtãrilor. Monta liberã dar controlatã: constã în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupã numãrul matricol; în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisã. Este o metodã foarte bunã de reproductie dirijatã care rãspunde unui program de selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesitã spatiu pentru lotizarea animalelor, fortã de muncã. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor, numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. Monta la mânã - constã în împerecherea separatã a unui tap cu o caprã; în acest fel se înregistreazã exact nu doar numãrul matricol dar si data montei si deci a fãtãrii, permitând o mai bunã organizare a muncii.

Reproductia in fermele de capre

Comportamentul sexual În zonele tropicale şi subtropicale, unde vegetaţia se găseşte din abundenţă, estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. Nu acelaşi lucru se întâmplă în regiunile cu climă temperată, cum este şi cazul ţării noastre, unde activitatea de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. Sezonul principal este cel de toamnă, când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte, iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport. Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi recoltării de embrioni.. Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de timp ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce „plângăcioasă”; scade pofta de mâncare; scade drastic producţia de lapte; urinări frecvente; salt pe alte capre; se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor; mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tractusul reproductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul; din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine albicios şi mai opac. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului. Pentru depistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm accesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul unui copac). În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul, ea va căuta materialul după miros şi va pufăi pe nări. Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al caprelor. Astfel, în afara sezonului de montă, libidoul şi calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează  ţapul care în scurt tip va fi gata să efectueze monta. Comportamentul şi mirosul de ţap în timpul sezonului de montă este un alt aspect „notoriu” ce caracterizează specia caprină. Mirosul este determinat în principal de urină şi glandele sebacee: • când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu-şi botul, gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul, cască gura şi încreţeşte buzele şi nasul într-un „rânjet” specific;• glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpost ci “va pluti” în toată ferma, se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casă, dacă aceasta este foarte apropiată de fermă. În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. Un ţap adult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt), producând răni grave. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ridică pe membrele posterioare, iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 kg). Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi se transformă într-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau va urina pe propria barbă şi membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. Se poate afirma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu. De obicei, ţapii care montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă, mărime şi prezenţa coarnelor, pentru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an, distribuindu-i-se 10-12 capre. Un ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială. La apropierea de o capră în călduri ţapul se orientează spre trenul posterior, miroase urina, după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la pământ, loveşte solul cu membrele anterioare, evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. Rareori o loveşte. Dacă capra acceptă, în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propriu-zisă. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un ţap adult poate efectua 10-15 monte/zi.

Specii de capre crescute in Romania

CARPATINA

Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste;  mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere.

Greutate medie :kg F si kg M

Precocitate :prima fatare la 2 ani

Prolificitate : buna 1-2 iezi

Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10%

ALBA DE BANAT

Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger;

Greutate medie :kg F si kg M

Precocitate :

Prolificitate :buna 1-3 iezi

Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8%

SAANEN

Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne:

Greutate medie :65kg F si kg M

Precocitate :

Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi

Productivitate :l cu maxima de  l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ALPINA FRANCEZA

Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger;

Greutate medie :55-60kg F si kg M

Precocitate :

Prolificitate :

Productivitate :l cu maxima de  l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ANGORA

Descriere:talie mica; culoare alba; principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL; coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila;

Greutate medie :kg F si kg M

Precocitate :

Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi

Productivitate :l cu maxima de  l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

TOGGENBURG

Descriere:talie medie; culoare; par scurt sau mediu; coarne; uger;

Greutate medie :55kg F si kg M

Precocitate :

Prolificitate :

Productivitate :l cu maxima de  l, si un procent de 3,7% grasime