Intretinerea caprelor

EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pãsunatului Dupã o primã sarjã de pãsunat primãvara, la care se adaugã cositul, însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lãsate mai multe sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce, scurtã apoi pe mãsurã ce iarba va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie. Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu). Este greu de apreciat numãrul de capre la hectar pentru o anumitã perioadã, aceasta depinzând de tipul de sol, fertilizare , climat. În perioada de crestere maximã a ierbii, încãrcãtura pe pãsune variazã între 20-40 capre /ha. Decizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãtoarea încãrcãturã: -pãsuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitãti la ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie- mai); -pãsuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului. Trecerea de la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar. Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã), bogatã în azot solubil, determinã o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesarã integrarea progresivã a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapidã conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierbã). În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zilei, apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, în mãsura în care pot dispune de un refugiu pentru apãrarea împotriva ploii. Iarba tânãrã de pe pãsune, bogatã în apã, azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. O bunã tranzitie alimentarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni, timp în care papilele si populatia microbianã din rumen se adapteazã noilor conditii de alimentatie. Aceeasi recomandare este valabilã si când caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. Se va creste progresiv ratia de masã verde: în prima sãptãmânã o treime iarbã si douã treimi din ratia veche, în a doua sãptãmânã ratii egale, în a treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche.   SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui